Cera: una guida cumpleta per l'origine, a chimica è l'usi

da Joost Nusselder | Actualizatu u:  June 19, 2022
Amu creà un cuntenutu gratuitu pienu di cunsiglii per i mo lettori, voi. Ùn accettu micca sponsorizazioni pagate, a mo opinione hè a moia, ma se truvate e mo raccomandazioni utili è finite per cumprà qualcosa chì vi piace per mezu di unu di i mo ligami, puderia guadagnà una cumissione senza costi extra per voi. Sapè ne di più

Avete mai dumandatu ciò chì dà a vostra candela preferita a so texture liscia è a finitura brillanti? O cumu u vostru rossetto preferitu ferma tuttu u ghjornu? A risposta si trova in un ingredientu cumuni: cera. A cera hè una sustanza versatile fatta da materiali naturali cum'è e piante è l'animali, è hè aduprata in una varietà di industrii.

I cera sò tipicamente solidi à a temperatura di l'ambienti è anu un altu puntu di fusione. Puderanu esse fatti da una varietà di materiali diffirenti, ma tutti sparte e stesse proprietà di fà qualcosa di più solidu è lisu, è ancu di rende brillanti. Questu fa a cera un ingredientu essenziale in parechji prudutti, cumpresi i cosmichi, l'alimentariu è e candele.

In questu articulu, esploreremu i sfarenti tippi di cera è i so usi, da i cusmetichi à l'alimentariu à l'arti. Ampararete nantu à e proprietà uniche di a cera d'api, a versatilità di a cera di soia è a bellezza di a cera di carnauba. Allora, immergemu in u mondu fascinante di a cera è scopre ciò chì a rende cusì essenziale.

Cosa hè a cera

Cera: A Sostanza Appiccicosa chì Imballa un Punch

A cera si riferisce à una classa diversa di composti organici chì sò solidi lipofili, malleable vicinu à a temperatura ambiente. Includenu alcani è lipidi più alti, tipicamente cù punti di fusione sopra à circa 40 ° C, funnu per dà liquidi di viscosità bassa. A cera hè un tipu di solidu chì hè assai cuncintratu è putente, risultante in una struttura appiccicosa chì pò esse difficiule di travaglià.

Tipi di cera

Ci sò diversi tipi di cera, ognunu cù a so cunsistenza unica è texture. Unipochi di i tipi più populari di cera include:

  • Pure Wax: Stu tipu di cera hè fatta da composti vegetali puri è ùn cuntene micca additivi o chimichi.
  • Black Wax: Stu tipu di cera hè fatta da e foglie di a pianta di cannabis è hè cunnisciuta per a so alta putenza.
  • Dab Wax: Stu tipu di cera hè fatta cù un prucessu chjamatu estrazione, chì implica l'agitazione di u materiale vegetale per pruvucà l'oliu per cristalizà. U pruduttu risultatu hè una sustanza appiccicosa chì hè più dura di a cera pura, ma più suave di a cera crumble.

A fabbricazione di cera

U prucessu di fà a cera pò varià secondu u tipu di cera chì si produce. In ogni casu, u metudu generale implica l'estrazione di i composti da u materiale vegetale è poi purging u pruduttu risultatu di qualsiasi solventi residuali. Stu prucessu risultatu in un pruduttu altamente cuncentratu chì hè perfettu per l'utilizatori chì volenu una sperienza veloce è assai potente.

Esecuzione è Potenza

L'agenzii di rinfurzà anu infurmatu chì i campioni di cera anu una putenza media di 70-90% THC, facendu una di e forme più potenti di cannabis dispunibili. A cuncintrazione di THC in cera pò varià secondu u tipu di cera chì si produce, cù certi tipi chì cuntenenu finu à 99% THC.

L'affascinante storia di cumu Wax hè ghjuntu

A cera hè stata aduprata da l'omu per seculi, ma da induve venenu ? Eccu una breve storia di cumu e cera naturali sò state:

  • Piante: Cera naturali pò esse derivata da e piante cum'è a soia, palme è jojoba. Sti cera sò estratti da e sementi, foglie, o frutti di a pianta è sò usati in diverse industrii, cumprese i cosmichi, candele è l'alimentariu.
  • Animali: Una altra fonte di cera naturali hè l'animali. A cera d'api, per esempiu, hè prodotta da l'api per custruisce i so bugni. A lanolina, una sustanza simile à a cera, hè derivata da a pelle di pecuri è hè aduprata in i prudutti di cura di a pelle.

Da u petroliu à i sintetici: l'urighjini di e cera sintetica

Mentre chì e cera naturali sò stati per seculi, e cera sintetica sò una invenzione relativamente nova. Eccu cumu sò ghjunti à esse:

  • Petroleum: I cere sintetici sò derivati ​​​​da u petroleum, un carburante fossili. U prucessu implica a raffinazione di l'oliu crudu per pruduce diversi tipi di cera cù diverse proprietà fisiche.
  • Sintetiche: In più di e cera di petroleum, i cera sintetica ponu ancu esse artificiali. Sti cera sò creati cumminendu diversi sustanzi chimichi per pruduce una sustanza simile à a cera.

Cera: l'usu mudernu di cera

Oghje, e cera sò aduprate in una varietà di industrii, cumprese i cosmetichi, candele è l'alimentariu. Unu di l'usi più cumuni di a cera hè in a depilazione. A cera implica l'applicazione di cera calda à a pelle è poi sguassate, cù i capelli, per lascià a pelle liscia è senza capelli. A cera pò esse fatta cù cera naturali è sintetica, è ogni tipu hà u so propiu inseme di proprietà fisiche è caratteristiche.

Wax Chemistry: I Molécule Cumplessi chì Serve una Funzione Simple

I cera sò un tipu di lipidi chì sò custituiti da un acidu grassu di catena longa ligata à un alcolu di catena longa. L'alcoolu pò cuntene in ogni locu da 12 à 32 atomi di carbonu, è l'acidu grassu pò cuntene una varietà di strutture alifatiche (catena dritta) o ancu ciclichi (in forma d'anellu). U gradu di saturazione di l'acidu grassu varieghja ancu, cù certi cera chì cuntenenu solu ligami unichi trà l'atomi di carbone (saturati), mentri àutri cuntenenu ligami doppiu (insaturati).

Cere in natura

I cera si trovanu in una varietà di materiali biologichi in natura, cumprese a superficia di e piante è l'animali. Servinu una funzione primaria cum'è una tappa fina è protettiva chì aiuta à resistà l'acqua è altri fatturi ambientali. Certi esempi di cera truvati in natura include:

  • A cera d'api, prodotta da l'api per custruisce i so favi
  • A cera di Carnauba, prodotta da e foglie di a palma carnauba
  • A lanolina, prodotta da i glànduli sebaceous di pecuri è utilizata in cusmetichi è prudutti di cura di a pelle
  • Cutin, un polimeru di cera chì si trova in a cuticule di e foglie di e piante è steli

Pruprietà chimica di cera

I cera sò tipicamente solidi à a temperatura di l'ambienti è anu un altu puntu di fusione, chì li permette di serve com'è materiale di almacenamiento per l'energia è altri cumpunenti impurtanti. U puntu di fusione esattu di una cera dipende da a so struttura chimica, cù catene più longu è ligami più saturati chì portanu à punti di fusione più altu. I cere sò ancu tipicamente idrofobichi, vale à dì chì ùn si dissolvi micca in acqua.

Usi industriali di cera

I cera anu una vasta gamma di usi industriali, cumprese:

  • A fabbricazione di candele, induve cera cum'è cera d'api o paraffina sò usate cum'è u cumpunente principale
  • Pruduzzione alimentaria, induve e cera sò aduprate cum'è un revestimentu o cunservatore per certi tipi di alimenti
  • Cosmetici è prudutti di cura persunale, induve e cera sò aduprate cum'è agente addensante o per furnisce una barrera protettiva per a pelle
  • Lucidi è rivestimenti, induve e cere sò aduprate per furnisce una capa protettiva o brillanu à superfici cum'è pavimenti, vitture è mobili.
  • Carta è stampa, induve e cere sò aduprate per cuntrullà l'assorbimentu di tinta è migliurà a qualità di stampa

Cere in carbone è petroliu

I cera si trovanu ancu in i dipositi di carbone è di petroliu, induve sò spessu chjamati "cera scura" per via di u so culore. Queste cera sò tipicamente mischii cumplessi di molécule è ùn sò micca cumpresi cum'è cera naturali. Tuttavia, sò sempre d'impurtanza significativa perchè ponu esse aduprati com'è materiali di partenza per una varietà di prudutti, cumpresi lubricanti, plastichi è altri materiali industriali.

I numerosi usi di a cera: più cà solu un revestimentu protettivu

A cera hè comunmente usata in una varietà di finiture è rivestimenti, da cera di vittura à finiture di pelle. A so funzione primaria hè di prutezzione di a superficia da l'acqua è altri elementi. A cera pò ancu cuntene cumposti chì furnisce benefici supplementari, cum'è a prutezzione UV o proprietà anti-fouling. Certi usi tipici di cera in finiture è rivestimenti include:

  • Medium per creà finiture persunalizati
  • Finiture vicine per legnu è pelle
  • Finiture idrorepellenti per oggetti esterni
  • Finiture dure per pavimenti è mobili
  • Finiture uniche per l'arti è l'artigiani

Cera in a fabricazione

A cera hè ancu un cumpunente impurtante in a fabricazione di una varietà di materiali. Hè comunmente utilizatu com'è agente di liberazione di muffa, è ancu in a produzzione di adesivi, inchiostri è pitture. Certi usi tipici di cera in a fabricazione include:

  • Costruzione di stampi per la fusione di parti metalliche
  • Creazione di adesivi persunalizati per applicazioni specifiche
  • Formendu a basa per i vernici è i tinte
  • Cuntrollà u gradu di durezza in i materiali

Cera in Food and Other Items

A cera ùn hè micca solu aduprata in l'applicazioni industriali - hè ancu cumunimenti truvata in l'alimentariu è in altri articuli di ogni ghjornu. Certi tipi di cera sò ancu cunsiderate una delicatezza, è ponu esse abbastanza caru. Certi usi tipici di cera in l'alimentariu è altri articuli include:

  • Rivestimentu di frutti è ligumi per allargà a so vita di conservazione
  • Furmendu a capa esterna di certi tipi di furmagliu
  • Crià una cunchiglia dura nantu à dolci è cioccolatini
  • Fornisce un revestimentu protettivu nantu à pilule è capsule

Naturale versus Cera Sintetica

A cera pò esse prodotta da una varietà di fonti naturali, cumprese carbone, risu, è ancu oliu di palma rossa. Cera sintetica sò ancu dispunibili, è sò tipicamente fatti da una catena cumplessa di reazzione chimica. U tipu di cera utilizata dipende da a funzione chì hè destinata à serve, è ancu u gradu di cuntrollu necessariu nantu à e so proprietà. Alcune differenze chjave trà a cera naturale è sintetica include:

  • A cera naturale hè tipicamente pensata per esse più ecologica
  • A cera sintetica pò esse più consistente in e so proprietà
  • A cera naturale pò manca a grande catena di cumpunenti truvati in a cera sintetica

cunchiusioni

Allora, hè ciò chì hè a cera - una sustanza fatta da e piante o animali chì hè aduprata per prutege è pulisce e superfici. Hè stata aduprata per seculi per parechji scopi diffirenti, da candele à cusmetichi à l'alimentariu. 

Ùn pudete micca sbaglià cun un pocu di ceretta di tantu in tantu!

Sò Joost Nusselder, u fundatore di Tools Doctor, marketer di cuntenutu è babbu. Mi piace à pruvà novi equipaghji, è inseme à a mo squadra, aghju creatu articuli di blog approfonditi dapoi u 2016 per aiutà i lettori fideli cù arnesi è cunsiglii di creazione.